Un caz de mutilare: Pnin in traducerea Monei Antohi
(Editura Humanitas, 2005)
Aceasta gradina de roman adaposteste, printre multe altele, un profesor de literatura franceza caruia nu-i place literatura si nu stie frantuzeste si care, am aflat de curand, e var de-al doilea cu traducatoarea romanului.
Prima fraza a primului capitol e tradusa corect. Nenorocirea incepe abia in cea de-a doua,
| would demonstrate its ideal baldness | dezvaluia chelia ideala (3/2, p59) |
[primele doua numere se refera la capitol si sectiune; pagina la editia româneasca]
Pe aceeasi pagina: clean-shaven nu inseamna proaspat ras (1/1, p7), ci fara barba sau mustati; spindly legs nu sunt picioare fusiforme (iar mai tarziu, 5/5, p116, picioare slabanoage), ci gambe subtirele; dar odata ce legs e tradus picioare, urmatorul avorton e inevitabil: [frail-looking, almost feminine] feet devine talpi, iar mai tarziu se re-metamorfozeaza in picioare (5/5, p 116), ceea ce ar fi trebuit sa fie de la bun inceput. Doamna Antohi are dificultati nu doar cu anatomia membrului inferior, ci se balbaie si cu alti termeni anatomici: bright pink canthus e tradus glanda lacrimala de roz aprins (2/4, p39), ceea ce da fiori reci cititorului subtire, caci glanda lacrimala nu se vede decit daca evertam pleoapa ca pe o manusa, lucru incompatibil cu frumusetea Lizei, fosta sotie a lui Pnin, caci despre dansa e vorba (traducatoarea probabil se gandea la unghiul intern, unde insa canalul lacrimal e vizibil, nu glanda,); ochii (most luminous orbs) devin orbite (5/3, p109), leonine glabella devine spatiul leonin dintre sprancene (6/7, p139), cu toate ca glabela exista si in vocabularul românesc. De asemenea, taut skin nu e piele ingrijita (2/4, p43), ci intinsa; gleznele si incheieturile mainilor putin cam ingrosate (2/4, p39) sugereaza edem, iar a certain thickness of ankle and wrist, doar ca sunt groase din constitutie; sleek dark head inclined nu este redat corect prin capul inclinat impodobit de un par negru (1/3, p25), iar a sweep of hair e strans intr-un coc sau o coada de cal si e neted, pe cand o coama de par (2/4, p39) e ce purtau G. Calinescu si Einstein. Inainte vreme Pnin purtase barba: this divided monastic growth, topped by a fat glossy nose, adica aceasta excrescenta monastica despartita in doua, peste care se inalta un nas puternic si unsuros (2/4, p40). O excrescenta e un soi de tumora; un nas rusesc, ca un cartof (adesea descris astfel de Nabokov), nu e puternic, si, daca e stralucitor, nu e numaidecat din pricina de seboree, cum doamnele folositoare de pudra stiu prea bine.
Cuvinte anatomice pretentioase (cantus, glabela) o oripileaza pe doamna Antohi, nu insa termenii stiintifici si medicali, pe care ii vira fara justificare:
| Around half past one the Sheppards started to snore, the deaf one doing it with a rattle at the end of each exhalation and many volumes louder than the other, a modest and melancholy wheezer. | … cu cativa decibeli in plus fata de celalalt, astmatic modest si melancolic (4/9, p98) |
Exista un simptom de astm care si in româneste se cheama wheezing. Cu toate acestea, nu tot ce suiera e astmatic, cum vom vedea in fragmentul urmator. Dar decibelii de unde au mai aparut?
| Professor Pnin sat down on the wheezy hassock | … se aseza pe marea perna suieratoare (6/7, p140) |
Taburetul (the hassock), iar nu perna, suiera, de fapt. Oleaca de imaginatie ar fi fost profitabila, caci nu e frumos sa-l vedem pe Pnin, cel cu trunchiul puternic si picioarele subtiri, acum imbracat de sarbatoare intr-un smoching, asezandu-se alaturi de noul sau prieten, antropologul-ornitolog, pe o perna si aflandu-se cu vreo doua sau trei capete mai jos decat interlocutorul; iar sa ni-l inchipuim ridicandu-se de pe dusumea ar fi si mai dureros.
Si nu doar cu anatomia se afla doamna Antohi in inimicitie, ci si cu invelitorile anatomiei umane: slacks nu sunt pantaloni pescaresti (1/1, p7), ci, pur si simplu, pantaloni care nu fac parte dintr-un costum; polo shirt nu e camasa sport (2/4, p37), ca cea de la pagina 8, ci o camasa tricotata, cu guler moale si cu trei nasturi, de regula cu maneci scurte, chemata si tennis shirt; plus fours nu sunt tocmai pantaloni de golf (2/4, p43), desi le seamana, ci pantaloni de drumetie pana sub genunchi, cu patru degete de material in plus (plus four), care se rasfrang, acoperind astfel panglica imbutonata, vizibila la cei de golf; se mai numesc si knickerbockers, care nu sunt pantaloni bufanti (3/6, p65). Sa mai vedem ce poarta lumea sub centura: shorts in wearing nothing but shorts nu este un slip (2/4, p36), ci o pereche de indispensabili scurti, de regula cu prohab - acelasi articol de imbracaminte pe care Pnin il aduce pe furis (smuggles) din camera lui sa hraneasca masina de spalat a lui Joan, iar nu pantaloni scurti de prin camera lui (2/4, p35), caci Pnin nu e dezordonat; baggy home-made shorts, pe care ii poarta Praskovia in Vermont, nu sunt nicidecum salvari cusuti in casa (5/2, p106), decat poate pentru cine crede ca rusoaicele poarta salvari, iar Al Cook e un consilier particular al tarului (7/6, p167; Privy Counsellor se traduce consilier secret). Sa mai coboram oleaca sa vedem ce poarta oamenii in picioare (sau pe talpi?): black Oxfords nu sunt botine negre (1/1, p7), ci niste pantofi de o anume croiala traditionala (conservative), cum se gaseau in România chiar si in anii puterii populare, la pret de lei 360, daca nu ma insel; iar loafers nu sunt mocasini (6/7, p139), ci niste pantofi comozi, adesea necaptusiti, dar nicidecum imprumutati de la pieile rosii, cu toate ca actiunea romanului se petrece in tara lor. Overcoat ar putea fi un pardesiu (3/2, p59), dar daca traducatoarea ar fi bagat de seama ca actiunea de la pagina 59 se petrece marti, 10 februarie, 1953, in nord-estul Statelor Unite, daca si-ar fi amintit ca peste cateva pagini Pnin va aluneca pe gheata, ar fi tradus overcoat cu palton; dupa doi ani si mai bine, cu toate ca nu are nici un motiv sa creada ca e mai frig, doamna Antohi cade in extrema cealalta si-l incotosmaneste pe bietul Pnin cu un soi de pufoaica, traducand storm coat cu palton matlasat (7/7, p170). Si, ca sa incheiem cu versiunea antohizata a garderobei lui Pnin, sa mai precizam ca flamboyant goon tie e o cravata exuberanta de mardeias, iar nu ridicola cravata tipatoare (1/1, p7).
Ma indoiesc ca doamna Antohi n-ar sti ca cigar este trabuc si ma intreb de ce il tot traduce (2/6, p47; 6/13, p153) tigara (cigarette), dar faptul ramane fapt.
Si metalele ii dau doamnei Antohi de furca. In a head like a polished globe of copper, copper este cupru, iar nu alama (2/2, p29), care ar fi brass, ceea ce nu e un amanunt de chitibusar, caci culoarea testei pniniene, imbaiata in razele lampii de ultraviolete este maronie-rosietica, iar nu galbuie ca alama si nici maslinie, cum insinueaza aiurea, maltraducand brownish (4/8, p92). La fel si obiectele din metal: door lock nu este lacatul usii (2/7, p53); usa de intrare a casei unui profesor universitar, care, fiindca veni vorba, nu e facuta din sindrila (the Clements' clapboard residence - resedinta din sindrila a familiei Clements, 2/2, p29), ci e o constructie de lemn, cu peretii exteriori acoperiti cu lemnarie vopsita; cele mai multe case sunt astfel construite, desi unele sunt pe de-a intregul, sau in parte, tencuite – da, tencuiala e substantivul care traduce stucco in not all, for instance, were clapboard ones; a few were stucco, or at least partly stucco; stuc (3/1, p58) in limba româneasca se refera la decoratiile de ipsos. Zabovind inca putin la arhitectura:
| casement windows. | ferestre batante (2/6, p53) |
| Pnin shook open the casement | Pnin deschise fereastra cu oarecare efort (5/4, p111) |
Oare o fereastra batanta e ca o usa batanta, prin care, in aceeasi rotatie, un liliac poate intra in timp ce altul iese? Pentru ca aici, casement window e o fereastra ce se deschide lateral, ca ale noastre, in loc sa gliseze in sus, ca majoritatea ferestrelor americane.
| Physically, St Bart's was a great mass of self-conscious red brick | In exterior, St. Bart era o cladire masiva de caramida rosie imposibil de evitat (4/4, p83) |
Caramida rosie nu e imposibil de evitat (si daca ar fi, nu stiu ce-ar insemna), ci e foarte mandra de a fi caramida rosie, e plina de constiinta de sine, fiind un material nobil, dupa moravurile locului.
Apartamentul parizian al lui Pnin e dingy: ponosit, nu sumbru (2/4, p40-41).
Cuvantul bright e si el nazuros:
| bright pat of dog dirt | gramajoarele stralucitoare de excremente de caine (3/1, p56) |
| a mirrored row of bright book spines. | oglindirea unui rand de cotoare albe de carti. (3/6, p70) |
Fecala canina nu straluceste nici la New York si nici in textul lui Nabokov, cotoarele de carti stralucesc insa - in loc sa fie albe, in reflectia unei ferestre.
De asemenea, fellow nu este flacau (1/2, p17) nici in litera si nici in spiritul scenei: impiegatul cu pricina este un tanar casatorit a carui nevasta e in durerile facerii; freak nu e zanatic (2/1, p28), pretty nu e dragalas (2/2, p32), holding aloft nu e tinand tantos (2/2, p32), warm world of natural scholarship nu e lumea calda a cercetarii naturale (2/4, p36), just nu e cinstit (2/4, p44), iar innocent nu e naiv (3/6, p66).
To walk up and down the stairs inseamna, e drept, ca cineva urca si coboara scarile, dar up and down a room nu inseamna catararea peretilor incaperii, ci, printr-un capriciu al ambelor limbi, o miscare care se desfasoara strict pe planul orizontal:
| as they walked in opposite directions up and down a room | cand mergeau in directii opuse, urcand ori coborand dintr-o camera (2/4, p36-37) |
Daca doamna Antohi are atatea necazuri cu cuvinte si locutiuni relativ simple, nu ne vom mira ca expresiile idiomatice (care, in treacat fie spus, nu e traducerea lui idiomatic proverbs ca in 1/1, p14) ii sunt foarte straine. Am sa le pun intr-un tabel, pentru placeri ruminative, din care voi extrage apoi cite una, ca pe iepuri dintr-o cusca.
| He had lost, dumped, shed many more valuable things in his day. | Pierduse, aruncase, imprastiase mai multe lucruri de valoare in acea zi. (1/2, p17) |
| there is no way of rendering it in less than so many consecutive words. | nu poate fi redat decat printr-o multime de cuvinte consecutive (1/2, p20) |
| It stood to reason that if the evil designer | Cugeta ca, desenatorul cel rau (1/2, p21) |
| thenceforth, so far as Pnin was concerned, Office R had gone to seed. | Asa ca, din punctul de vedere al lui Pnin, biroul R incetase sa mai infloreasca (3/4, p63) |
| Mr Pennant, a melancholy Englishman with a past | domnul Pennant, un englez melancolic care avea un trecut (4/1, p77) |
| I never cared much for Bolotov and his philosophical works | nu m-au interesat niciodata prea mult (5/2, p107) |
| the seedy philosopher | filozoful pricajit (5/2, p107) |
| From that crest he had been painting a view of the valley beyond, complete with quaint old barn, gnarled apple tree, and kine | De pe acea culme pictase o vedere a vaii, completata cu pitorescul sopron vechi, marul cioturos si o cireada de vite (5/4, p113) |
| under her breath | cu rasuflarea taiata (6/10, p144) |
| a stickler for historical truth | maniac cand era vorba de adevarul istoric (6/11, p146) |
He had lost… many things in his day – nu se refera la ziua curenta (in care, de altminteri, Pnin n-a mai pierdut nimic, cu toate ca ziua era nefasta – vineri, 13 octombrie, 1950); his day s-ar traduce cu expresia româneasca “la viata lui”.
So many words, in acest context, care reapare si in “Lolita”, si in alte unghere nabokoviene, nu inseamna “atat de multe”, “o multime”, ci doar “un numar de cuvinte consecutive”, adica o experienta instantanee se extinde, volens nolens, intr-o suita verbala temporala.
It stood to reason nu inseamna ca Pnin cugeta, ci ca i se impunea ratiunii (ca daca A, atunci B).
Office R had gone to seed inseamna ca s-a dus naibii, s-a dus pe apa sambetei.
An Englishman with a past, ca si a woman with a past, inseamna nu ca are un trecut oarecare, ci unul regretabil, tenebros.
I don’t care for Jack nu este antonimul lui I care for Jack, care inseamna ca-mi pasa de el, si se traduce cu “nu-mi place de Nica”. Si fiindca Vladimir Vladimirovici, naratorul, nu-l place pe Bolotov, se refera la el ca seedy philosopher, adica filosof vulgar, sordid, decazut, dupa cum seedy restaurant ar fi un birt ordinar.
Complete with in antepenultima rubrica se refera la clisee, iar fraza s-ar traduce: De pe acea culme pictase un peisaj al vaii, cu nelipsitul pitoresc sopron stravechi etc cu tot.
Under her breath – cu voce coborata, sotto voce. De la ce sa i se fi taiat rasuflarea bietei femei, sezand?
Stickler – expresie venind de la verbul to stick to, a insista: pedant, chitibusar.
Toate acestea sunt expresii idiomatice mai mult sau mai putin cunoscute (probabil mai putin, judecand dupa performanta doamnei Antohi). Altele sunt nabokoviene dar nu ermetice:
| Most of the other men had seen sixty and had trudged on | Majoritatea celorlalti barbati ajunsesera la saizeci de ani si trasesera din greu (5/2, p105) |
Majoritatea vazuse [pe soseaua vietii, marcajul de] saizeci [de ani] si isi urmase drumul [dincolo de saizeci].
Exista cuvinte pe care doamna Antohi le “bungheste”, dar nu le pricepe cu adevarat, ceea ce nu o impiedica de la a le inlocui cu nonsalanta cu ceva care, dupa parerea domniei sale, se potriveste cat de cat. Vom vedea mai tarziu ca munca de mantuiala nu e nici ea aplicata cu consecventa.
Dutiful nu este docil (3/3, p60), ci constiicios; laborious nu e constiincios (1/1, p14), ci trudnic sau cu truda, daca e adverbial; diligent nu e harnic (1/1, p15), ci poate chiar diligent; verbal flow nu e nicidecum potop verbal (1/1, p15), iar patchy English nu e engleza pestrita (ibidem), ci plina de lacune sau chiar carpita, ca, ma tem, engleza doamnei Antohi:
| With one hand the driver grimly milked out a handful of coins from his little machine | Cu o mana, soferul extrase batjocoritor un pumn de monede din micul lui vehicul (1/2, p18) |
Grim nu e batjocoritor, iar his little machine nu se refera la autobuz, care nu este mic, ci la micul aparat din care soferul, printr-o operatie repetitiva care aduce cu mulgerea, extrage pretul biletului de calatorie a lui Pnin. Coborand din autobuz, eroul nostru nu este parasutat (1/2, p18), desi traducerea literala a lui landed ar fi si a ateriza, ci se trezeste in mijlocul unui oras strain, iar la sfarsitul scurtei sale crize va fi nu speriat si zdruncinat (1/2, p23), ci infricosat si tremurand (frightened and shaky).
To draw out the end of the sentence nu este a extrage sfarsitul propozitiei (1/1, p14), ci a o lungi, cum reiese si din context.
Cuvantul cafenea evoca o institutie pariziana sau newyorcheza, cu intelectuali fumand, cafele aburind, pe cand coffee shop-ul unui orasel ca Whitchurch e un mic local unde se bea cafea slaba din cani nepretentioase (care nu traduce homely), pe graba, dimineata, iar la pranz se mananca, tot fara multa tihna (care nu traduce staid), cate un sandvici cu sunca, o supa sau altceva, care nu este totusi o masa de pranz, ci un dejun intermediar, o gustare, o “ujina”, asa ca traducerea corecta ar fi mic restaurant (1/2, p17).
Potato chips nu sunt fulgi de cartofi (3/5, p63), ci cartofi prajiti, cum se servesc in carciumile englezesti (fish and chips), ceea ce ne duce cu gandul la dificultatea, tot de origine britanica, a verbelor to rent si to let. In timp ce to rent inseamna inchiriere de ambele parti ale tranzactiei, verbul to let (semne oferind rooms to let nu se vad SUA) se refera numai la cel care da cu chirie, ceea ce o ia prin surprindere pe doamna Antohi in fraza: Casa de tara inchiriata in acea vara de familia Belocikin se afla in aceeasi statiune baltica langa care vaduva generalului N. le lasase Pninilor o cabana de vara (5/5, p118). Belocikinii inchiriasera, iar doamna general le inchiriase Pninilor asa-zisa cabana de vara (let a summer cottage).
Nu stiu cum sa procedez cu pletora de boacane. Sa incerc sa le pun din nou intr-un tabel pe care sa-l intrerup cu comentarii.
| during the staid European era of his life | in timpul tihnitei perioade europene (1/1, p7) |
Pentru cine a citit romanul (chiar si in versiunea româneasca), este limpede ca faza europeana a lui Pnin a fost plina de seriozitate (staid) carturareasca, lipsita de frivolitate (staid), dar nicidecum tihnita. Era e o era, ceva ireversibil, pe cand perioada e ciclica, ceva ce revine; iar daca ne displace cuvantul era in versiunea româneasca, am putea zice, cu oarecare licenta, etapa.
| letting his gaze dwell upon various objects | lasandu-si privirea sa hoinareasca asupra celor mai felurite obiecte (2/4, p34) |
To dwell are o puternica conotatie de repaus (semnificand in primul rand a locui), asa ca privirea zaboveste, iar nu hoinareste; si oare de unde provine ‘celor mai’ din versiunea româneasca? Si nici privirile, nici vagabonzii români nu hoinaresc asupra locurilor, lucrurilor, ci printre ele.
| A kindly, very reserved man of stocky build | Om de treaba, rezervat, scund si gras (5/2, p103) |
Daca mai inainte ‘celor mai’ a fost adaugat fara justificare, aici in schimb s-a economisit very; pe de alta parte, nici kindly nu e ‘om de treaba’ si nici stocky nu e scund si gras, ci prietenos, amabil si respectiv indesat.
| Sometime in the nineties | La un moment dat, cam prin 1890 (3/6, p69) |
Nu numai literalitatea cere ‘candva’ pentru sometime, dar si contextul ne spune ca o calatorie (a unui american in Rusia) nu este un eveniment momentan.
| ZFL was now asleep in Pnin's lap. | ZFL se odihnea acum (3/7, p72) |
Sa fie asta vreo subtila cerinta artistica? Dupa mine ‘ZFL dormea acum in poala lui Pnin’ ar fi fost nu numai fidel originalului, dar si la fel de eufonic.
| the local Republic's Ministry of Agriculture | ministrului Agriculturii (3/7, p73) |
Ministry e minister, ministru e minister – incurcatura mare!
| with the […] patience of an insatiable child | cu rabdarea unui copil nesatul (4/5, p88) |
Oare nesatul, flamand, sa fie sinonim cu nesatios?
| state highway just mentioned | autostrada statala abia mentionata (5/1, p99) |
Autostrada e freeway sau speedway, ba in acelasi capitol chiar autostrada, termen mai putin frecvent in SUA. Highway e sosea, iar deosebirea e importanta. Cat despre eufonie …
| some old-fashioned wag | un mucalit demodat (5/1, p100) |
Daca am zice ‘mucalit de moda veche’, si fidelitatea ar fi pastrata, si nu am fi trimisi cu gandul la ‘mucaliti la moda’
| a pile of firewood | o gramada de lemne de foc (5/1, p101) |
O gramada e lucru urat si dezordonat si in engleza ar fi heap. A pile este o stiva.
| the Bolotov girl, a handsome slattern with Egyptian eyes and brown limbs, who went to a dancing school in New York. | o faptura sleampata cu ochi egipteni si membre cafenii… (5/2, p106) |
O dansatoare frumusica si sleampata cu ochi de egipteanca? Neingrijita, poate.
| a plain washstand | o chiuveta simpla (5/4, p111) |
Lavoar, caci chiuveta ar fi sink si nu s-ar potrivi intr-o camera decenta, pe cand lavoarul e doar un usor anacronism pentru anul 1953, dar foarte in ton cu vila descrisa.
| Pnin, with brutal indifference, croqueted, or rather rocketed, an adversary's ball. | … cu o brutala indiferenta …lovea, sau mai degraba spulbera o minge a adversarului. (5/5, p116) |
Care va sa zica to rocket = a spulbera!
| in the first dusk of the arbour, | sub arbore, in inceputul de crepuscul … (5/5, p118) |
Ministrul e ministry, machine e vehicul (iar camera e camera, nu-i asa?) Arbour e un chiosc, si de aceea crepuscular inaintea crepusculului de afara…
| commencement speech | discurs inaugural … (5/5, p121) |
… iar commencement este festivitatea de incheiere a anului scolar – iote pozna!
| a shadow as distinct as its own weave | o umbra la fel de distincta ca propria-i tesatura (6/4, p129) |
Inca o pacaleala. Weave mai inseamna si impletitura, ca a nuielelor pentru cosuri, sau a plaselor de pescari; iar aici avem de a face cu un cos de baschet deasupra garajului.
| homely Venus | Venus fara pretentii … (6/1, p122) |
Chiar uratica, nu doar fara pretentii.
| underhand methods | Metode secrete (6/1, p124) |
Nu secrete, ci necinstite, pe sub mana, cum se “gasea” carnea pe vremuri. Pe la spate, am zice aici.
| to loiter in the vicinity of an American college. | sa zaboveasca (6/2, p126) |
Sa dea tarcoale, sa piarda vremea. Exista o interdictie in preajma unor institutii: “No loitering. Police take notice”. A zabovi nu-i o crima, a da tarcoale este.
| two wing-back chairs, an overstuffed easy chair, a chair with a rush seat, one hassock, and two footstools | doua fotolii cu aripi, o berjera umpluta excesiv cu calti, un scaun cu speteaza de trestie, o perna mare si doua taburete (6/4, p130) |
Am auzit de cai inaripati, dar nu si de fotolii cu aripi, cu toate ca s-ar prea putea sa existe in empireul român, dar sunt sigur ca un overstuffed easy chair nu e umplut excesiv si se traduce simplu ‘fotoliu’, poate decorat cu adjectivul adanc. Aidoma, reclama la un oversized couch nu se refera la o canapea mult prea mare, ci cauta sa ne spuna ca e grozav de incapatoare. Hassock nu e o perna, ci tot un fel de taburet, dar cu lemnaria camuflata (reapare in Ada ca ivanilich (a kind of sighing old hassock upholstered in leather) numai ca sa deruteze pe ignorant si sa incante pe cine a citit analiza nabokoviana a taburetului din nuvela lui Tolstoi).
| the campus dummies | paiatelor din campus (6/4, p130) |
Marioneta, manechin, in nici un caz paiata. Accentul e pe caracterul lor neinsufletit, ca in crash dummies, niste papusi de dimensiuni naturale, care se folosesc pentru testarea autovehiculelor.
| head janitor | administratorul-sef (6/4, p131) |
Asta ar fi superintendent. Batranul Carrol este seful oamenilor de serviciu din Frieze Hall. Doamnei Antohi i-o fi venit greu sa creada ca Pnin ar invita o specie asa de joasa – un bun exemplu de lapsus freudian. Un altul, si mai bun, este:
| actually written from beginning to end by two frail drudges, John and Olga Krotki, both dead today | scrisa, de fapt, de la un capat la altul de doi “negri” amarati, John si Olga Krotki, ambii morti in prezent (2/4, p35) |
Drudgery este o munca grea si prost platita, iar drudge, cel nevoit a o face, ar fi aproximativ un zilier sau palmas. Frail, adjectivul cu care e descris si piciorul (nu talpa!) lui Pnin, si care a fost atunci tradus cu ‘fragil’, este si un amestec in parti egale de acest din urma ingredient, plus bolnavicios si slab. Dar faptul ca n-a gasit doamna Antohi de cuviinta nici macar sa le zica sclavi, ci de-a dreptul negri amarati, ne spune atat de multe…
| the local postmaster | postasul de prin partea locului (6/5, p132 |
Seful postei locale, mai precis.
| Russian countryside birds | pasari din provinciile rusesti (6/5, p133) |
De la tara, rural, nu provincial.
| lavatory | baie (6/5, p133) |
Spalator, veceu, toaleta, nu insa baie. Baia e lucru’ dracului:
| among crashing bathroom cascades and banging doors, two monstrous statues on primitive legs of stone would grimly tramp | printre cascadele spumegande ale baii si usile trantite, doua statui monstruoase protapite pe niste picioare primitive de piatra tropoteau sinistru (3/1, p57) |
In original nu exista nimic sa sugereze spuma sau spumegare; este vorba de zgomotul apei trase la veceu; la asta se refera si daramatul nocturn al casei (p 98). (Motivul apare si in Lolita). Si daca o toaleta a invocat baia aceasta de la etaj, sa notam stangacia logica: statuile, odata protapite, nu tropotesc; daca tropotesc, nu sunt protapite; iar atunci ar fi mai bine sa spunem simplu: doua statui monstruoase pe picioare primitive de piatra. Si tot aici reintilnim adverbul grimly, mai inainte batjocoritor, acum, mai corect, sinistru.
| had squandered a decade of grey life | isi risipise zece ani de viata cenusie (6/7, p140) |
Isi irosise, mai degraba.
| A supper à la fourchette is, I think, awaiting us.' | nota: Manger a la fourchette (pop) – a manca cu degetele (lb. fr.). (N.t.) (6/7, p140) |
Foarte pop. Sa ne imaginam pe Pnin si musafirii lui, universitari intre doua varste si consoartele lor, pescuind cu degetele din vinegreta creveti, castraveciori si mazare. Manger a la fourchette inseamna a manca cu furculita, adica fara cutit, motiv pentru care nu e necesar a sedea la masa, dar nu licenta de a vari destele prin mancaruri. Cine insa nu e oripilat de asemenea maniere risca sa confunde holul de intrare cu sala de receptie, unde se primesc vizitatorii, la case mai bune:
| In the reception hall I found her talking … | In holul de la intrare … (7/2, p158) |
| the feud | neintelegerile (6/9, p142) |
Ostilitatile, cearta, nu neintelegerile, care ar fi misunderstandings, poate arguments.
| Roy Thayer was weakly twinkling to himself | … clipea molatic (6/9, p142) |
Nu clipea, si nu molatic. Ochii ii scanteiau usor, amuzat de un gand, isi zambea usurel siesi, am zice noi.
Despre o carte pe care
| Victor … had left with Pnin. | … ii lasase lui Pnin (6/10, p143) |
Nu ii lasase lui Pnin, drept cadou, cum ar veni, ci doar o lasase la Pnin, in casa lui, ca cineva care nu are mult loc la camin.
| … mimicked droll Pnin were sure the painter and Pnin were excellent friends | … maimutareau pe amuzantul Pnin … prieteni buni (3/5, p64) |
Droll e amuzant numai daca excellent este, la randul sau, bun.
| closet | dulap (6/11, p145) |
Dulap care sa contina un cufar, dupa care sa cada bastonul unui musafir? In America dulapurile sunt rarisime si se cheama wardrobe, uneori cabinet. Paltoanele si bastoanele musafirilor se pun intr-o debara, un dulap zidit, iar daca ne-am feri de o pletora de note de subsol, am putea traduce closet cu garderoba.
| Liberation of Serfs | abolirea sclaviei (6/12, p150) |
Serfs sunt iobagi, nu sclavi.
| good-natured banter | o gluma nevinovata (7/3, p160) |
Banter e un dialog glumet, nu doar o gluma singurateca: sa-i zicem palavrageala glumeata.
| a pair of twittering young Englishmen | o pereche de englezi tineri si agitati (7/3, p161) |
Agitatia tinerilor trebuie sa se fi nascut din spuma cascadelor din veceu, caci twittery este ciripitor si n-are nimic agitat.
| a vile temper | temperament marsav (7/3, p162) |
To have a bad temper inseamna a fi dispus(a) a face scene, pe cand temperament marsav nu stiu ce inseamna.
| she waylaid me in the little garden | ma atrase intr-o cursa (7/3, p162) |
Nici vorba de cursa. Ma intercepta in mica gradina, asteptandu-ma, stiind ca voi trece pe acolo in drum spre casa. Pe pagina 35 acelasi verb e tradus cu “a prinde la cotitura”, nu grozav, dar cel putin nu o cursa.
| after nightfall | dupa miezul noptii (7/6, p166) |
Intr-o lucrare doar putin mai putin de mantuiala as fi crezut ca a fost numai in fuga condeiului. Aici insa, ma indoiesc. Ce putea fi rau cu “la caderea noptii”?
| a roar of greeting | un mormait de salut (7/7, p170) |
Dimpotriva, un raget de salut! Si, din nou, contextul ar fi putut veni in ajutorul traducatoarei, daca i-ar fi pasat de context.
| what miracle might happen | ce miracol urma sa se intample (7/7, p170) |
Ar putea - modul conditional!
| Doffing his spectacles, he rubbed with the knuckles of the hand that held them his naked and tired eyes | Scotandu-si ochelarii, isi freca ochii goi si obositi cu incheietura mainii (3/6, p70) |
Knuckle este articulatia metacarpo-falangeala, asa ca Pnin isi freca ochii cu pumnii, nu cu incheietura (wrist), dupa cum Praskovia in capitolul urmator sta nu cu mainile, ci cu pumnii (knuckles) in sold (5/2, p106), purtand nu salvari, ci pantaloni scurti bufanti (pe care nu Alpheus Frieze ii poarta in loc de knickerbockers).
Sa inchei aceasta sectiune cu un specimen special. Traducerea nu e doar de-a-ndoaselea, ci si in contradictie cu contextul, ceea ce ma face sa banuiesc fie o obtuzitate de proportii infricosatoare, fie ca doamna Antohi lucreaza cu niste sclavi, iobagi, palmasi sau negri, care, din cand in cand, isi rad de dansa, cum se spune c-a patit-o unul din estetii anilor lumina - Eugen Barbu.
| Pnin's academic perch | Fieful academic al lui Pnin (1/1, p8) |
Cautand in dictionar, aflam ca fieful este un domeniu feudal, o mosie, unde stapanul taie si spanzura dupa voie. Se poate spune una ca asta despre bietul Pnin? Pe de alta parte, perch e craca sau stinghia dintr-o colivie pe care sta cocotata pasarea cat sa-si traga sufletul, temporar, tocmai ca Pnin al nostru. Imi vine greu sa cred ca doamna Antohi n-a priceput atata lucru. Sau poate chiar n-a citit romanul, ci l-a tradus pe masura ce-l citea, fara sa mai revina la ce lasase in urma. Un mister colateral este cuvantul fief. Cum s-ar explica recursul la un substantiv rar? Eu cred ca stiu, dar ipoteza ne-ar duce in domeniile tenebroase ale psihologiei.
Asemenea manifestari de obtuzitate (logica, artistica, dupa cum e cazul) sunt numeroase:
| Roy, a mournful and mute member of the Department of English | membru posomorat si tacut (6/7, p139) |
De ce tacut in loc de mut?
| Hagen began to retell the story, and Thomas began to re-grin | Hagen lua de la capat istorisirea, iar Thomas zambi din nou (6/9, p143) |
De ce stangacia in locul literalitatii: Hagen incepu sa repovesteasca, iar Thomas sa reranjeasca? Si de ce nu ranjet in loc de zambet?
| On the porch he pumped Pnin’s unresponsive hand with enough vigour for two. | stranse mana inerta a lui Pnin cu destula putere pentru doi. (6/12, p152) |
Pompa mana inerta a lui Pnin cu destula vigoare pentru amandoi. Din nou, varianta cea mai facila e totodata si cea mai fidela, si artisticeste mai reusita.
| Dr Wind … a radiophile | radioamator (4/3, p80) |
Radioamator e wireless enthusiast sau radioamateur, iar radiofil n-ar fi fost chiar atat de greu de inventat, ma gandesc.
| trying to induce sleep | incercand sa cheme somnul (4/1, p76) |
De ce nu incercand sa induca somnul?
| his morning shave still held. It did. | daca mai era valabil (6/6, p135) |
Ar fi fost mai fidel sa traduca held cu tinea. Si mai departe:
| Ivan Dub, who never materialized | Ivan Dub, care n-a dat niciodata pe acolo |
Un nume care nu se materializeaza intr-un student; in versiunea româneasca doar un student chiulangiu.
| the reflections of a comfortable fire | la lumina unui foc reconfortant (2/4, p38) |
Oare pantofii pe care ii port sunt confortabili sau reconfortanti, sau e tot una?
| Madam Pushkin said: "You annoy me with your verses, Pushkin" | Madam Pushkin a afirmat: (2/4, p38) |
Said devine a afirmat in loc sa ramana a spus, in schimb Madam este importat as is, cu toate ca in contextul românesc apelativul e vulgar, chiar ofensiv, pe cand in engleza e doar usor exotic, subliniind inclinatia galicizanta a lui Pnin si a rusilor din capitolul cinci. Nu-i asa, madam Antohi?
| you were supposed to call a grey-templed stranger 'Jim', | Trebuia sa-i spui un tip complet strain “Jim” (4/8, p93) |
Un strain cu tample argintii a devenit complet strain si si-a vopsit parul. Dar de ce, oare? Mai sunt si alte asemenea metamorfoze inexplicabile. Unele cuvinte apar prin generatie spontanee, altele dispar, inghitite de arta traducatorului (nesatios, nesatul sau nehalit?):
| a bridle path | un drum de munte pentru calareti (1/2, p21) |
De unde muntele?
| the meek beloved monster | monstrul blajin si mult iubit (5/4, p110) |
Cat de mult?
| 'why had one to put that horrid camp so near!' | De ce au trebuit sa aseze lagarul acela asa de aproape! (5/5, p121) |
Cum s-ar putea justifica, oare, simplificarea ‘lagarului aceluia oribil’?
| A cranky-looking oil furnace | Un cazan de pacura aratand destul de exotic (6/4, p129) |
‘Destul’ a aparut din neant. Destul de ce? De exotic. Dictionarul ne spune ca cranky ar putea fi excentric, si probabil ca excentricitatea e exotica pentru doamna Antohi, dar un cazan care trimite in sus o caldura anemica este nu exotic, ci bolnavicios, care tot cranky este, zice dictionarul.
| The thunder of trucks | bubuitul camioanelor de mare tonaj (7/7, p169) |
Nabokov nu s-a simtit dator sa ne informeze cu privire la tonajul camioanelor, dar pentru talmacitoarea lui bubuitul trebuia justificat. In schimb, autorul tinuse sa ne spuna ca Betty Bliss, studenta, adica absolventa, adica doctoranda (toate traducand, unul si acelasi lucru, graduate student), era un spin suav in carnea tomnateca a lui Pnin, dar doamna Antohi fuse de alta parere:
| a soft thorn in Pnin's ageing flesh. | un spin in carnea tot mai batrana a lui Pnin (2/4, p38) |
| scholarly strands of steel-grey hair falling over the right side of his small but corrugated brow | suvite de savant gri-metalizat cazandu-i peste partea dreapta a fruntii lui mici dar ridate (6/5, p132) |
In original, suvitele insele erau savante, o imagine mult prea dificila pentru doamna Antohi, iar corugarea fruntii trebuie, se vede, netezita cumva, pentru beneficiul cititorului român.
Domnul Thomas Bowdler si-a castigat odinioara imortalitatea bowdlerizand opera lui Shakespeare, eliminand detaliile de gust indoielnic; un pictor al carui nume imi scapa acoperise prea multele parti rusinoase de pe tavanul Capelei Sixtine. Eu nadajduiesc ca Mona Antohi va fi sarbatorita ca imbunatatitoarea lui Nabokov, iar fericitii cetitori români ii vor ramane indatorati pentru usurarea trudei de a pricepe prea multele intortocheri ale originalului.
| Dr Hagen, who was her main director of cerebration. | dr Hagen, indrumatorul ei stiintific. (1/1, p15) |
Director de cerebratie, inmintosare; sau, daca vreti dumneavoastra, indrumator stiintific.
| after a ruminant pause | dupa o pauza de meditatie (2/1, p26) |
Ruminatie exista si in limba româna…
Un pahar jumatate plin e acelasi lucru ca unul jumatate gol, nedelicat e acelasi lucru ca brutal, iar un cantec mai mult sau mai putin contrafacut e acelasi lucru ca unul mai mult sau mai putin autentic, asa-i?
| Untenderly she cradled the receiver. | Si puse brutal telefonul in furca (2/1, p28) |
| more or less phony folk-songs | cantece populare rusesti mai mult sau mai putin autentice (3/5, p64) |
Pentru edificarea slabului de minte cititor român, trebuie explicat cine sunt stramosii de ambele parti:
| Her ancestors on both sides fought on both sides in the Revolutionary War. | Stramosii sai pe linie materna si paterna au luptat de ambele parti in razboiul revolutionar (1/3, p24) |
Ca sa nu se creada ca Pnin ar fi avut veleitati necrofile, sicriul a fost transformat intr-un cufar:
| huge Russian-alphabet typewriter in a broken coffin | uriasa lui masina de scris cu caractere rusesti adusa intr-un cufar crapat (2/2, p31) |
Iar fiindca tanarul universitar nu e un pervers dulapofil, nu imbratiseaza, ci ia in brate raftul de carti:
| Young Miller, under Pnin's direction, embraced and brought over Pnin's part of a sectional bookcase. | luase in brate (3/4, p62) |
Batul trebuie sa substituie ziarul, caci cititorul român n-ar pricepe ce va sa zica o aruncatura de ziar:
| He was still at a newspaper's throw from his porch | Era inca la o aruncatura de bat de veranda (3/2, p59) |
Pnin spalandu-si capul ca un glob de bronz cu firescul cu care se spala pe maiini e o imagine induiosatoare, care trebuie, totusi, imblanzita, dupa parerea traducatoarei:
| At noon, as usual, Pnin washed his hands and head. | La pranz, ca deobicei, Pnin se spala pe maini si isi dadu cu apa pe fata (3/5, p63) |
Chelalaitul de avertizare trebuie si dinsul imblanzit intr-un simplu strigat, caci o asemenea mama s-ar putea sa te si muste:
| had not her mother's warning yelp stopped her in time. | Daca strigatul de avertizare al mamei (3/7, p74) |
O aluzie pasagera, la jumatatea drumului unei idei – mult prea dificil pentru român:
| a passing allusion tacitly recognized in the middle distance of an idea | o aluzie grabita recunoscuta tacit in mijlocul unei idei (2/4, p36) |
Simplificarea ucide fara gres; iar daca e temeinica, cadavrul devine de nerecunoscut:
| There are human solids and there are human surds, and Clements and Pnin belonged to the latter variety. | Exista fiinte umane solide si altele irationale. Clements si Pnin apartineau celei de-a doua categorii (2/4, p36-37) |
Solid este un numar intreg, produsul a trei numere, corespunzand volumului unui solid geometric, iar surd este un caz special de numar irational, un radical imperfect, dar cind zice “exista fiinte umane irationale” nu la asa ceva ne gandim, si tot sensul has gone to seed.
| rectangular brush of grizzled hair that had something topiary about it. | peria rectangulara a parului sau grizonant, parca taiat cu un foarfece de gradina (6/7, p139) |
Topiary e legat de arta tunsului gardurilor vii, deci, prin extensie, ar putea avea ceva si cu uneltele de gradinarit. Dar cand citim ca freza doctorului Hagen era parca taiata cu foarfeca de gradina ne gandim ca parul e taiat grosolan, inegal, nicidecum la peria patratoasa si dreapta ca un boschet bine tuns.
| two lumpy old ladies in semitransparent raincoats, like potatoes in cellophane | doua doamne cocosate, in impermeabile semitransparente, ca niste cartofi in celofan (4/8, p92) |
Lumpy nu e cocosat, ci cocolosat. Doua cocosate batrane in acelasi autobuz cu un infirm batran coltos e o panarama (freak show), nu una din procesiunile burlesti (droll) nabokoviene.
Uneori mutilarea se obtine nu prin simplificare, ci prin obtuzitate:
| a dazzling flow of unsuspected lovely laughter transfiguring Josephine | Un torent orbitor de adorabile si neasteptate hohote de ras care o transfigurau pe Josephine (1/1, p12) |
Hohotul de ras al unei fete este mai degraba monstruos, decat adorabil, chiar impodobit cu epitete optice, dar sa remarcam si traducerea lui unsuspected cu neasteptat in loc de nebanuit.
| On the chalk-clouded blackboard, which he wittily called the greyboard, | Pe tabla invaluita intr-un nor de creta pe care o numea spiritual “tabla gri” (3/3, p60) |
Fara o explicatie la subsol (blackboard – greyboard) cititorul român, desi cu mult mai inteligent decit ar crede doamna Antohi, nu va pricepe de ce zice Nabokov ca Pnin ar avea umor. Cand doamna Antohi se sileste sa salveze o gluma care nu se transfera intre cele doua limbi, rezultatul e o ineptie, care nu reuseste decat sa discrediteze personajele:
| vanilla ice-cream, which contained no vanilla and was not made of cream | inghetata de vanilie, care nu continea de loc vanilie si nu era de la gheata (4/8, p95) |
E plauzibil ca Tim si Victor sa manance cu nepasare o inghetata facuta din surogate, dar nu una care mai e si topita.
Voi trece acum la o tema speciala, engleza lui Pnin, fara indoiala centrala in economia romanului si ilustrata cu o arta remarcabila. Ca multi est-europeni, printre care ma numar si eu, Pnin are dificultati cu diftongarea vocalelor englezesti, din care Nabokov ne da mostre putine dar relevante, si care supravietuiesc, in chip surprinzator, transcrierea, nu insa si traducerea: moozishan (musician), noz (nose), Cleef (Cliff), rodd (road). In traducere, aceste contorsiuni fonetice devin de neinteles: “muuzisan stuupid cu nazul ros”; “fhaleza” etc. nu ne spun nimic si nu cred ca exista solutie mai buna decat o nota copioasa explicand problema; dar, la urma urmei, acest aspect al limbii pniniene e secundar. Cunosc tot felul de venetici vorbind cu accentele lor (italiene, nemtesti) o engleza buna si corecta, care ne serveste cu credinta. Problema englezei pniniene este structurala, iar aceasta e generos ilustrata si se preteaza la a fi tradusa. Numai ca, dinsa a scapat aproape in intregime doamnei Antohi si, ca atare, cititorului român.
Cuvinte si expresii pe care Pnin le transpune direct din franceza sunt cu atat mai ciudate cu cat ele exista si in engleza, dar cu sens mai mult sau mai putin alterat. Iata cateva exemple:
| 'But I must obtain my valise!' | Dar trebuie sa obtin valiz! (1/2, p17) |
| 'No douche?' inquired Pnin, looking up. 'Maybe it is better so. My friend, Professor Chateau of Columbia, once broke his leg in two places. Now I must think. What price are you prepared to demand? I ask it, because I will not give more than a dollar per day — not including, of course, nootrition. | Fara douche? se interesa Pnin privind in sus. Prietenul meu, profesorul Chateau, de la Columbia, si-a rupt o data piciorul in doua locuri. Acuma trebuie sa reflectez. La ce pret v-ati gandit? Fiindca n-am sa dau mai mult de un dolar pe zi… fara sa mai socotim aici si nuuutritia. (2/2, p31) |
| With apologies for his 'negligent toilet', | Cerandu-si scuze pentru “toaleta neglijenta” (2/4, p37) |
| 'I don't any more play at games of infants' | Nu mai joc jocuri de copii (3/1, p57) |
Valise e doar usor desuet; douche, insa, este folosit azi in exclusivitate pentru spalatura vaginala; Demand (what price are you prepared to demand?) e tot de import, dar in engleza are o nuanta vindictiva – grevistii sau talharii, demand money, pe cand o gazda, cerand chirie – asks. Nutrition tradus ca “nutriente” ar reda ceva din ciudatenia originalului, pe cand prelungirea vocalei, pe langa ca e neinteligibila in româneste, are importanta minora. Toilet are in ziua de azi doar sensul de veceu, nu si de ingrijire (desi exista substantivul toiletries); infants, doar in terminologia juridica mai denota copii sau minori in general; in limbajul curent se aplica doar copiilor foarte mici, bebelusilor, nu si celor care ar putea juca ping-pong; sintaxa pniniana a frazei e si ea remarcabila.
Pnin importa galicisme si in germana, unde e mai batator la ochi, caci koschmar e un cuvant pur pninian, iar Sprache, care inseamna limba, ar trebui sa fie Gespräch: discutia asta de cosmar (diese koschmarische Sprache) (2/4, p45).
Quittance (kvtantsiya) receipt e un termen arhaic si cu un inteles diferit, iar traducandu-l stalcit ‘cvitansa’ (1/2 p17) nu ne spune nimic.
Sunt apoi ciudateniile gramaticale:
Are you anarchist? (1/1 p10), Is temperature uniform? (2/2, p31) sunt eliptice de articol, dar greseala se pierde, caci in româna nu se cere articol. Enumerarea anarchism practical, metaphysical, theoretical, mystical, abstractical, individual, social (1/1 p 10) are haz fiindca incepe cu substantivul, si fiindca din cele sapte adjective cu terminatia identica unul e incorect, ceea ce i-a scapat doamnei Antohi.
| 'Important lecture!' cried Pnin. 'What to do? It is a catastroph!' | – Conferinta importanta! striga Pnin. Ce sa fac? E un ca-tas-trof! (1/1, p16) |
Primele doua propozitii au cate o hiba fiecare, a treia are doua;doamna Antohi a sesizat una.
The name of the informer, sonic disturbance, reformed man, sunt mici ciudatenii, desi nu strictamente gresite, pe cand in româna n-au nimic neobisnuit.
| I am connected with Mrs Clement?' | Vorbesc cu doamna Clement? (2/1, p28) |
Greseala evidenta (corect: Am I connected with… ?) a disparut in versiunea româneasca, iar in fragmentul de mai jos elipsa a fost completata, caci in original nu apare “vorbindu-se despre ea”:
| She is my former wife, now Dr Liza Wind — maybe you have heard in psychiatric circles.' | Este fosta mea sotie, pe care o cheama acum dr Liza Wind – poate ca ati auzit vorbindu-se despre ea in mediile psihiatrice (2/4, p39) |
| serenely browsing in a corner: 'Excuse me, I only am grazing,' as the gentle intruder (whose English was growing richer at a surprising pace) remarked, glancing over the higher of his two shoulders; | scotocind senin intr-un colt: “Scuzati-ma, pasteam si eu pe-aici”, remarca intrusul (a carui engleza se imbogatea intr-un ritm surprinzator), aruncind o privire peste umarul sau mai ridicat. (2/4, p36) |
Browse in contextul bibliotecii lui Clements inseamna a frunzari, nu a scotoci, iar intelesul originar e inrudit cu to graze, cu care il confunda Pnin. Mai tarziu, cand tot din lipsa de familiaritate cu engleza, Pnin inverseaza posesorul si obiectul posedat, doamna Antohi nu observa greseala si netezeste diagnosticul:
| Golovin who fell and got in consequence kidney of the cancer | care a cazut si s-a ales cu un cancer la rinichi (4/8, p96) |
La fel, imbunatateste alte pninisme:
| 'Some stamped Mrs Miller,' | Pe unele le-a stampilat doamna Miller (6/11, p146) |
| 'Unwrap,' said Pain. | Despacheteaz-o (4/8, p96) |
Si chiar si o stangacie majora ii scapa. Expresia corecta e house-warming party:
| A little house-heating soirée | O modesta petrecere de casa noua … (6/5, p134) |
In capitolul al saselea doamna Thayer vorbeste despre Cinderella, Pnin despre Cendrillon, iar doamna Antohi le impaca traducand ambele cu Cenusareasa (6/8, p141).
Pnin pufneste in rusa 'huliganï’, devenind simplul si românescul ‘huligani’ (3/6, p65) in traducere.
In superbul, tragicul, tristul
| 'I search, John, for the viscous and sawdust,' he said tragically. | John, spuse el tragic, caut viscous si sawdust. (2/7, p53) |
a disparut ne-englezescul I search (I am looking for, ar zice un american) si au ramas giumbuslucurile intraductibile.
I-a mai ramas doamnei Antohi ceva de exterminat in aceasta capodopera: magia numelor. Daca se intampla sa priceapa, dumneaei nu se multumeste sa traduca si sa comenteze, cu modestie, la subsol, ci adauga glose drept in text:
| his large, Duchess of Wonderland chin | barbia ampla, asemantatoare cu cea a ducesei din Alice in tara mununilor (3/2, p59) |
Sau traduce, ungurizand numele: Testul Abstract Angoasa Augusta (4/3 p81) provine din the Augusta Angst Abstract Test. Cu aceasta, modesta dumneaei sensibiltate s-a epuizat. Nu s-a codit sa atarne o nota constiincioasa in care sa explice, gresit, ca leteana vine din “simbolul uitarii” cand de fapt e o limba pescuita din Lete, fluviul uitarii (este, adica, o limba care merita a fi data uitarii), si corect, probabil, ca Fenugreek, Tirgonella foenum, este schinduful. Dar n-a sesizat ca numele acestui condiment oriental, e un val-vartej de Fino-Ugric si Fino-Grec, daca te uiti mai cu atentie, si deci limbile predate de raposata Olga Krotki sunt cele mai fantastice din turnul Babel. Toate celelalte comori onomastice si toponimice i-au scapat: Whitchurch, oraselul fatidic din capitolul intai e biserica vrajitoarelor; doctoranda Betty Bliss e preafericita si aliterativa (Miss Bliss, domnisoara Bliss p145-6); poetesa Linda Lacefield e diafana ca un intreg camp de dantele; vecina familiei Clements, Miss Dingwall, loveste peretii; profesorul de muzica dr. Robert Trebler are o voce foarte inalta; Rosetta Stone e plina de mister ca piatra cu acelasi nume de la British Museum, care a fost, in cele din urma, descifrata; Jorjik Uranski este uranist, adica homosexual; Eric Wind e gaunos (a wind-bag), suavul bibliotecar Mr. Case se numeste chiar raft de carti (book case), librarul care scrie poezie de circumstanta poarta numele stofei intelectualilor, Tweed, profesorul Idelson e trandav, iar dusmanii de la biblioteca colegiului, Shrill si Basso, au voce stridenta si respectiv foarte adanca. Batranii frati din capitolul al patrulea dorm pe saltele Beautyrest, care iti asigura odihna necesara frumusetii (I need my beauty sleep, zic cucoanele).
Doamna Antohi a tinut sa ne informeze cine e ducesa din tara minunilor, dar nu si de ce doamna Garnett de pe raftul de carti se da drept altcineva (3/1, p58): fiindca a fost traducatoarea exasperant de mediocra a importante cantitati de literatura rusa.
Inca o vorba la capitolul onomastic. Vladimir Nabokov a scris despre problema terminatiilor feminine ale numelor de familie ruse si a insistat ca in limbi straine sa nu se foloseasca. De aceea, toate numele personajelor ruse din Pnin au terminatie unisex. Sau aproape toate: exceptia este Anna Ahmatov, al carei nume apare de doua ori astfel, a treia oara Ahmatova. Doamna Antohi, neavand habar de toate acestea, a rescris toate numele cum a apucat din batrani: Ahmatova, Bogolepova, Belocikina etc. Acest amanunt, marunt doar in comparatie cu uluitoarele grosolanii ale traducerii, e patognomonic pentru ignoranta traducatoarei, cit si pentru nepasarea dumneaei fata de litera operei.
Am cules mai bine de o suta de corpuri delicte pe care nu le voi mai include in acest rechizitoriu deja mult prea lung, dar le voi pune la dispozitia doritorilor.
Voi incheia cu doua bijuterii, ce in engleza s-ar chema howlers, in care indolenta si ignoranta se imbina armonios cu obtuzitatea artistica.
| Leninized Russia | Rusia leninista (1/1, p 8) |
Mai trebuie explicat ca Rusia leninizata este o locutiune de loc magulitoare, pe cand versiunea antohizata provine direct din Scanteia tineretului?
Chintesenta mestesugului antohist se concentreaza in cuvintele “dar si din”, strecurate in mijlocul unei enumerarii:
| banners bearing snatches of old Russian ballads such as 'Ruki proch ot Korei,' 'Bas les mains devant la Corée,' 'La paz vencera a la guerra,' 'Der Friede besiegt den Krieg,' | lozinci cu crampeie din vechi balade rusesti precum ‘Ruki proci ot Korei’, dar si din 'Bas les mains devant la Corée,' 'La paz vencera a la guerra,' 'Der Friede besiegt den Krieg,' (3/7, p72) |
Incredintata ca ‘Ruki proci ot Korei’ este un crampei dintr-o veche balada ruseasca, pe cand 'Bas les mains devant la Corée,' 'La paz vencera a la guerra,' 'Der Friede besiegt den Krieg,' nu sunt din vechi balade rusesti si gasind de datoria dumneaei nu doar sa traduca romanul dar sa si corecteze scaparile zanaticului (scatter-brain, nu freak!) autor, doamna Antohi si-a facut datoria!
Clasorul meu mai contine o serie instructiva cu privire la româneasca doamnei Antohi. Trebuie sa marturisesc insa ca mi-ar fi greu s-o astern pe computer. Neavand sculele diacritice la dispozitie, imperfectul s-ar confunda cu perfectul simplu si tot demersul ar deveni mai degraba enervant decat profitabil. Dar ma gandesc ca, daca am reusit sa va conving ca doamna Antohi e verisoara de-a doua cu profesorul Blorenge, poate ma veti crede sau va veti convinge si singuri ca nu doar simtul artistic si limba engleza ii lipsesc, ci si ca româneasca ei e cam cheala si schioapa.
Doua suroriDolores si Ada Popescu [Pentru Lolita am folosit editia Universal Dalsi, 1994. Din motive de criza valutara am folosit o editie electronica a Adei românesti, plutind in eterul gratuit al reproducerilor ilicite si de aceea nu m-am putut referi meticulos la pagini, parti, capitole. Cititorul pedant e binevenit sa ignore aceasta sectiune, fara mult profit pentru reputatia traducatorului.] Nu m-am invrednicit sa o citesc in intregime, dar, dand paginile inainte si inapoi, am constatat ca versiunea româneasca a Lolitei e incompleta: Capitolul 2 al celei de-a doua parti este cu vreo trei pagini mai scurt decat originalul. Se incheie cu urmatoarele cuvinte: “Furia lui Lo se intetea ori de cate ori incercam sa-i dau mai insistent sfaturi”, ceea ce corespunde, mai mult sau mai putin, cu: “With every word of persistent advice I would only augment Lo's sullen fury”, dupa care insa urmeaza in original 1367 de cuvinte inaintea capitolului 3, unde copia si originalul se reintalnesc. Daca cenzorii comunisti vor suferi focurile Gheenei pentru mutilarea Poeticii muzicale, vor fi, neindoios, si jupuiti pentru a fi plivit, mai catolici decat cenzorii sovietici, Maestrul si Margareta. Oricat de fantastice si imorale, mutilarile au avut, totusi, un profil rational. Dar oare de ce a gasit de cuviinta domnul Popescu sa elimine paginile respective si de ce, editoarea, doamna Maria Marian, s-a facut partasa la crima? Sa contemplam acum ramasitele pamantesti ale romanului. Din primul paragraf, atat de vestit, atat de des citat: the tip of the tongue taking a trip of three steps down the palate to tap, at three, on the teeth varful limbii executa o miscare in trei timpi, coborand pe valul palatului, ca sa atinga, la timpul trei, dintii Miscarea e o excursie si, trecand sub tacere calitatile estetice ale transpunerii, ma vad nevoit sa insist asupra anatomiei. Limba nu poate cobori si nici urca pe valul palatului, dar, daca ar reusi totusi, ar starni mai intai reflexul de voma, conform manualelor de fiziologie; consultand un dictionar, constatam insa ca the palate nu este valul palatin, ci palatul dur sau cerul gurii. Ca doamna Antohi, domnul Popescu are dificultati sartoriale. Pe prima pagina Lo poarta pantaloni pescaresti, ca amaratul Pnin (slacks in original); pe pagina 40 (1/10), mama ei e imbracata in pantaloni de camping (maroon slacks in original), pe care ii va purta si in ceasul mortii; iar pe pagina 144 (1/24), Jean poarta pantaloni marinaresti (tot slacks, in original); pe pagina 175 (2/2), apare o tanara in short rosu "in loc de ginsi" (red shorts instead of those jeans and slacks). Pe pagina urmatoare apar niste fete imbracate in blugi (faded slacks de data aceasta), iar pe pagina 182 un asirian elegant e imbracat in pantaloni purpurii (magenta slacks). Pe pagina 232 (2/16), Lolita poarta blugi (slacks, in original); pe pagina 301, Humbert Humbert se schimba din costum in blugi (tot slacks, in original); pe pagina 336 (2/35) apare o femeie anonima in blugi (adica slacks, in original). Domnul Popescu nu doar ca nu pricepe deosebirea dintre jeans si slacks, dar nici nu isi da osteneala si traduce dupa cum il taie capul, introducand si pantaloni fantastici: caci eu unul n-am vazut vreodata pantaloni marinaresti (bluza, da!) si nici de camping. Un alt cuvant tradus nastrusnic: englezescul “curb” nu e tocmai “curba”, cum cauta sa ne convinga domnul Popescu. Dictionarul ne spune ca s-ar putea sa fie struna (la fraul calului), frau, ghizd, sau bordura (la trotuar). Il vom lasa pe cititor sa aleaga sensul corect in cele trei aparitii in Lolita: I pulled up at the curb and in darkness drank deep Am oprit inaintea unei curbe si am baut pe intuneric, cu nadejde (2/30, p310) a wire receptacle on the curb un recipient de sarma impletita asezat in curba (2/30, p310) So I ushered her into a taxi which had been invitingly creeping along the curb for some time Asa ca am bagat-o intr-un taxi care ne urmarise curtenitor in timp ce luam curba (1/8, p30) Curtenitorul usher devine mitocanescul baga, inviting devine curtenitor, in loc de ispititor sau poate incurajator, sugerand nu galanterie, ci spiritul comercial al unui sofer in cautare de musterii; dar si mai remarcabila e stalcirea frazei de-a lungul curbei imaginare, caci numai tradandu-i intregul sens putem indesa curba de-a lungul bordurii: in engleza taximetrul se tara ademenitor, de la o vreme, de-a lungul bordurii, ceea ce devine in intruparea româneasca “vrednica de toata lauda” (dupa cum ne asigura prefatatorul Dan Haulica) “in timp ce luam curba”. Pe cand pietonii, fie ei chiar si români, nu iau curba, ci dau coltul. Verbul to nurse: was already nursing the cancer that was to kill her at thirty-three facea tratament pentru cancerul care o va ucide la treizeci si trei de ani (1/24, p114) Nu facea tratament, ci si-l ingrijea, cum se ingrijeste un copil sau o planta sa creasca. Activitatea surorii medicale, nursing, e de ingrijire, oblojire, nu de tratare (to treat); to nurse mai inseamna a alapta, a ingriji, a dadaci - cum dadaca, the nurse, ingrijeste plodul. who sat on a chair perfunctorily nursing a bald doll. care statea pe un scaun si parea preocupata de hranirea papusii (1/6, p26) Perfunctorily a disparut probabil pentru ca era prea mare belea de tradus; to nurse a devenit de asta data a hrani, cu toate ca aceea ar fi fost to feed, dar unde a disparut chelia papusii si de ce? Ceea ce este cu atat mai regretabil cu cat fraza devine de neinteles: papusa, cu articol hotarat, apare din neant; in original a aparut cu articol nehotarat (a bald doll), cum se si cuvine: "[fata] sedea pe un scaun, dadacind mecanic [am putea spune – de mantuiala] o papusa cheala” and nursing as I did a tingle on my breastbone at the exact spot her silky top had come level once or twice with my heart si cum ma furnica intr-una punctul in care crestetul ei matasos fusese o data sau de doua ori in dreptul inimii mele (1/25, p118) Aici afurisitul verb e eliminat fara multa ceremonie (perfunctorily), in schimb suntem regalati cu propteaua unui adverb, "intr-una", care nu face decat sa altereze logica frazei: vai si vai de cel pe care il furnica intruna o amintire a sternului! Shall we take these candles with us and sit for a while on the piazza, or do you want to go to bed and nurse that tooth?” Nurse that tooth. sau doriti sa va culcati si sa va doftoriciti dintele acela? Sa-mi doftoricesc dintele acela (1/14, p69) A obloji ar fi fost mai nimerit, daca n-ar fi trebuit tinut in rezerva pentru mutilarea unei alte fraze nabokoviene, pentru ca domnul Popescu prefigureaza aici tehnica antohizanta: She took him for repairs to the kitchen. L-a luat in bucatarie sa-l oblojeasca (2/29, p301) Cea mai putin perfida din echivalentele popesciene pentru verbul to nurse ne-ar face sa speram ca dansul i-a venit, in sfarsit, de hac: He nursed his glass and, nodding sagely, replied: Si-a mangaiat paharul si, dand din cap plin de intelepciune, a replicat: (2/29, p302) Dar dupa alte cateva pagini cercul se incheie, revenind la "interpretarea" initiala: I need quiet. I have to nurse my impotence. Am nevoie de liniste. Ca sa-mi tratez impotenta. (2/35, p 331) Nu, domnule Popescu! Quilty ar fi vrut sa faca cu impotenta acelasi lucru pe care Jean il facuse cu cancerul si nu tratament se chema! Basement si cellar: Happy Louise was gurgling and scolding her swain in the basement In pivnita, fericita Louise isi giugiulea si isi cicalea dragutul (1/23, p 108) Nici nu si-l giugiulea si nici nu-l cicalea, ci se ineca, de placere, cu saliva in gat si il certa, la subsol – spatiu locativ in America, care este altceva decat pivnita sau beciul. They had a good cellar, as cellars go in this country aveau o pivnita bine garnisita cu vinuri asa cum sunt garnisite pivnitele din acest tinut. (1/23, p111) Aici avem, in adevar, o pivnita adapostind monstrii domnului Popescu. Pentru elvetianul dispretuitor, country se refera la intreaga tara. Si vrea sa zica ca pivnita e buna, adica bine garnisita, in masura in care poate fi, in masura in care vinurile din aceasta tara se poate spune ca sunt bune. In schimb Nabokov ramane eliptic si doar ne lasa a intelege ca de vinuri e vorba, ceea ce nu e greu de ghicit, dar domnul Popescu n-are incredere in perspicacitatea cititorului român. Soferul –Maximovici, Taxovich in versiunea humbertiana, devine Taximovici in cea a domnului Popescu. Vatama dumnealui si un al doilea rusnac, in partea a doua a romanului, unde Humbert face ravagii in spitalul din Elphinstone, se asaza, plin de disperare si alcool, pe un pacient chel cu capul cafeniu (un alt Pnin?). Traducatorul netezeste ciudatenia imaginii imprumutandu-i pacientului o tigva cafenie, dar nu observa limbajul victimei, cu un prezent neintilnit in engleza, o intrebare retorica ce e caracteristica natiilor est-europene si un accent nastrusnic (nu absurd!) doar pentru urechea snoaba a lui Humbert; pentru a unui cititor atent insa, foarte rusesc: nevrotic, zice pacientul cel chel, adica neurotic, iar nu nebun. Si chiar daca n-ar sti ca-i rus, ar fi putut domnul Popescu, macar cu fidelitate servila, sa traduca nu “te intreb”, ci pastrand stingacia frazei si neduplicand interogativul sa zica “Acu’, cine-i nevrotic, intreb eu?”: Now, who is nevrotic, I ask? Acu’ spune si dumneata cine-i nebun, te intreb? (1/22, p268) Iar cu asta conationalul lui Nabokov ar fi iesit nevatamat. Dar un refugiat sovietic e vulnerabil si mai usor de maltratat decat foarte biblicul final al aceluiasi capitol: “free to destroy my brother”, care ar veni pe româneste “slobod sa-mi distrug aproapele”, caci, altminteri, izul biblic si ironic se evapora ca eterul. Alte gauri in eruditia religioasa a traducatorului lasa sa se vada goliciuni rusinoase: Thomas had something. It is strange that the tactile sense, which is so infinitely less precious to men than sight, becomes at critical moment our main, if not only, handle to reality. Stia el, Thomas, ceva. Vederea este simtul cel mai pretios al omului si, totusi, ciudat, pipaitul devine in momente critice principalul, daca nu chiar singurul mijloc de contact cu realitatea. (2/36, p 337) Cititorul naiv s-ar putea intreba daca i-a scapat numele vreunui personaj episodic. E vorba de Toma, cel care a crezut abia dupa ce “pusese degetul sau pe semnul cuielor”, zis si Necredinciosul. Si sa mai notam ca pipaitul domnului Popescu este o rubedenie saraca a simtului tactil (the tactile sense, in original), care nu devine, dupa Nabokov, principalul sau singurul contact cu realitatea, ci principala sau cea mai importanta parghie sau, poate, principalul sau cel mai important loc de unde s-o apucam. Iata cum se mai poate trada proza lui Nabokov: He struck a light, but because he was drunk, or because the wind was, the flame illumined not him but another person, a very old man, one of those permanent guests of old hotels—and his white rocker. A scaparat un chibrit, dar din cauza ca era beat sau fiindca batea vintul, lumina flacarii nu a cazut pe el ci pe o alta persoana – un om foarte virstnic, unul din acei musafiri permanenti ai hotelurilor batrine – si pe balansoarul sau alb. (1/28, p139-140) Trei dintre cele mai nabokoviene artificii le gasim zvarlite in groapa comuna a traducerii: “a scaparat un chibrit, dar fiindca era beat sau fiindca vantul era [beat], flacara il ilumina nu pe el [lumina n-ar fi putut sa cada in sus, unde se afla fata necunoscutului aprinzandu-si o tigara], ci pe altcineva, un om foarte batran [Nabokov nu ducea lipsa de sinonime, iar daca maestrul gaseste de cuviinta sa repete un adjectiv, nu e de caderea traducatorului sa-i imbogateasca vocabularul] unul din acei clienti [hotelurile au musterii, clienti, poate oaspeti, nicidecum musafiri] permanenti ai hotelurilor batrane” Asasinarea se mai poate realiza prin brutala amputare. Ce l-a impiedicat pe domnul Popescu sa traduca ultima fraza a capitolului 1/6? With a surge of pity dramatizing my idiotic gesture, I thrust a banknote into her indifferent hand. She surrendered my gift to the ex-detective, whereupon I was suffered to leave. Am impins o bancnota in mana ei indiferenta, cu un gest idiot, dramatizat printr-o puternica tresarire de mila. (1/6, p26) O bancnota se va boti daca o impingi in mana cuiva – se poate vari insa; inceputul scurtei scene e manjit in versiunea româneasca, iar cu sfarsitul eliminat devine de neinteles: “Un acces de mila dand gestului meu idiot un aer teatral, am varat o bancnota in mana ei indiferenta. Dansa ceda cadoul fostului detectiv, dupa care mi s-a permis sa-mi iau masul.” O fraza se mai poate mutila prin simpla neglijenta: Quine, Dolores. Born in 1882, in Dayton, Ohio. Studied for stage at American Academy. First played in Ottawa in 1900. Made New York debut in 1904 in Never Talk to Strangers. Has disappeared since in [a list of some thirty plays follows]. QUINE, Dolores. Nascuta in 1882, la Dayton, Ohio. S-a pregatit pentru scena la American Academy. Debut la Ottawa in 1904 in Never Talk to Strangers. De atunci a mai aparut in … (urmeaza o lista de circa treizeci de piese) (1/8, p35) Oare de ce Never Talk to Strangers a ramas netradus? "Sa nu vorbesti cu necunoscuti"- cum ar fi trebuit sa se traduca - a devenit vermiformul "Nu intra in vorba cu oameni necunoscuti", care reapare, aproape identic, si nu intamplator, pe pagina 340. Anul debutului din New York s-a mutat la Ottawa, iar New York-ul a fost inecat in Lethe, pastrandu-se titlul piesei de debut, in original. Some thirty plays s-ar fi cuvenit sa fie "vreo treizeci de piese", in nici un caz "circa" si nu doar fiindca vorba exista si in engleza. Dar mai importanta este traducerea lui disappeared cu "a aparut", pentru ca urmeaza mai jos remarca autorului: "am observat scaparea de condei din paragraful precedent, dar, te rog, n-o corecta, Clarence." Poate ca traducatorul n-a observat scaparea si nu si-a batut capul sa priceapa textul. Capitolul se incheie cu o nereusita dar scuzabila incercare de a sugera rime - caci ele nu se pot traduce: guilty – Quilty, Quine – Swine. Altele, nu mai putin importante, n-au fost nici macar marcate, semnalate, cu toate ca traducerea pedestra nu doar omite un sfichi, dar transforma un dialog plin de Nabokov si de Quilty intr-unul banal, dintre un om doar beat si un neghiob, ceea ce Humbert Humbert nicidecum nu este: “Where the devil did you get her?” – De unde naiba ai facut rost de ea? Ori: I have not much at the bank right now but I – acum nu am cine stie ce in banca, dar imi propun sa imprumut – stii, asa cum s-a exprimat Bardul, exasperat de guturai, sa imprumut, sa imprumut, si iar sa imprumut. (2/35, p 332) Nici urma de exasperare in atitudinea Bardului – head cold, racit la cap, cam stangaci in româna, s-ar fi putut traduce, daca ar fi stiut domnul Popescu cine e Bardul (Shakespeare) si ce persifleaza Quilty, cu “nasul infundat” : Macbeth, actul V, scena V: To-morrow, and to-morrow, and to-morrow,/ Creeps in this petty pace from day to day. Drept e, ignoranta ne face mai curajosi, caci ne ascunde primejdiile (pe cine am parafrazat, domnule Popescu?). Si daca ar fi observat referinta, tot nu cred ca ar fi putut s-o redea, dar i-ar fi dedicat macar o nota de subsol (nu de pivnita). Exista dificultati insurmontabile in textul Lolitei, dar traducatorul le ignora cu usarnicie. Acest amanunt l-ar fi putut obtine nu doar multumita harului unei acuitati literare pe care traducatorul se vede ca nu o poseda, dar chiar si consultand lucrari de referinta curente: comentariul lui Alfred Appel (The Annotated Lolita, 1970). Sa mai vedem cateva exemple de cum imbina domnul Popescu “fidelitatea cu frumusetea”, cum ne asigura Dan Haulica in prefata: a tartan laprobe had dropped in a heap un pled de tartan acoperise o movilita (1/23, p107) Este vorba de o patura caroiata; pled vine de la plaid si insemneaza caroiat ca tartanul, adica avem aici un pleonasm pe româneste. Dar patura caroiata nu cade pe o movilita, ci intr-o movilita (in, nu on): in momentul acela Humbert nu stie ca pledul acopera ramasitele pamantesti ale doamnei. to the car which he had finally run to earth masina pe care o haituise pana la capat (1/23, p107) Potaia se bucura nu ca haituise masina pana la capat, ci ca, in fine (finally), a reusit sa o opreasca (run to earth), haituind-o. Now I must explain my reasons for keeping Dolores away. Sa va explic acum de ce voiam sa o tin pe Dolores la distanta. (1/23, p111) Acum sa va explic motivele mele etc. Caci intregul paragraf precedent a fost despre motivele fictive, motivele tatalui imaginar, Humbug Humbug. thickly rimmed glasses and conspicuous nostrils ochelari cu rame groase si nari imense. (1/23, p112) Conspicuous nu este imens, ci remarcabil, care sare in ochi. Fred showed how by a jerk of his padded shoulder Fred a aratat cum, smucindu-si umarul sau bine captusit cu muschi. (1/23, p113) Captusit da, dar nu umarul cu muschi, care ar fi atunci invelit, ci umarul sacoului cu vata, cum se purtau costumele anilor ‘50. he shook his head and my hand a dat din cap si mi-a strins mana (1/23, p113) Doua dintr-o lovitura: asa se pierde atat frumusetea, cat si fidelitatea: Fred, caci tot de el e vorba, si-a scuturat capul [lui] si mana mea. Acelasi verb, si nici macar nu trebuie repetat, e polivalent, ca cliseele - vorbe si gesturi -, pe care Fred, ca si raposata Charlotte, le adora. I had palpated the very flesh of fate—and its padded shoulder Palpasem chiar carnea soartei – si umarul ei musculos. (1/23, p113) La fel ca mai sus – umarul cu vata; fie si numai din pricina genului gramatical, ar fi de preferat sa zicem: Pipaisem chiar trupul destinului – si umarul sau vatuit. Ca domnul Popescu nu agreeaza dictionarele ar explica unele neajunsuri. Dar de ce very mediocre devine foarte prost, iar baseball baschetbal, e greu, foarte greu de pus pe seama simplei ignorante: In Kasbeam a very old barber gave me a very mediocre haircut: he babbled of a baseball-playing son of his In Kasbeam un frizer foarte batrin m-a tuns foarte prost; sporovaia intr-una despre un fiu baschetbalist (2/16, p231) Nu mai putin misterioasa e combinatia zelului cu munca de mantuiala: domnul Popescu se grabeste sa traduca “gros Gaston”, o locutiune frantuzeasca in naratiunea elvetianului, in loc s-o lase in pace, apoi o mai si traduce cu “burtosul Gaston” (2/17, p233), ceea ce mai este si inexact, caci gros ar putea fi gras, poate gros, dar in nici un caz burtos. Se pare insa ca engleza domnului Popescu s-a imbunatatit spre sfarsitul muncilor domniei sale. La inceput, dumnealui a crezut ca blackheads se refera la culoarea inchisa a parului, dar a aflat intre timp ca inseamna comedoane: Viola, of the blackheads and the bouncing bust; Viola, bruneta cu sanii mari (1/11, p 57) I had the idle urge to squeeze out the blackheads on the wings of his perspiring nose si mie parca imi venea sa-i storc ... punctele negre ... (2/29, p301) A invatat cuvantul blackhead, dar nu si cuvantul idle, asa ca l-a omis. (Daca l-ar fi citit pe Puskin, domnul Popescu ar fi stiut ca "iti trec prin minte ganduri de nimic,/ cand ratacesti hoinar, sau c-un amic".) Nu s-a luminat insa de fel in privinta anatomiei femeiesti. Caci sanii nu trebuie sa fie mari ca sa fie saltareti (bouncing), iar spatiul dintre niste sani nu prea mari nu este o linie imaginara, ci o diviziune umbroasa (uneori in forma de pumnal, zice Nabokov, aiurea): the shadowy division between her pale breasts ...linia de despartire imaginara dintre sanii ei palizi... (2/29, 301) Ada De altminteri, nu doar anatomia feminina ii da de furca domnului Popescu, ci si cea masculina, ceea ce se va da in vileag cand dumealui se va arunca asupra unui roman, daca nu mai bun, in orice caz cu mult mai complex – Ada: Marina knew aroma and hombre, and an anatomical term with a ‘j’ hanging in the middle. Marina stia de aroma si hombre si cunostea un termen anatomic cu un ,j" atîrnat la mijloc (1/6, p 52) Al treilea cuvant din vocabularul spaniol al Marinei este cojones, coaie, cu j-ul nu atârnat, ci atârnând, altminteri frumusetea imaginii se pleosteste. Si nu doar forma, ci si functia ramane un mister pentru domnul Popescu: ‘Well, why,’ … ‘why do you get so fat and hard there when you —’ „Bine-bine, dar de ce", … „de ce devii atît de gros si brutal acolo cînd...?" (p118) Oare "brutal" sa fie cuvintul sau "tare"? Grea intrebare... Putin mai jos, descrierea procesului este redata cu relativa fidelitate si doar pozitia observatorului e schimbata: Ada was presently watching, cheek on fist, the impressive, though oddly morose, stirrings, steady clockwise launch, and ponderous upswing of virile revival. Ada a urmarit, cu obrazul în palma, miscarile impresionante, desi ciudat de ursuze, zvacniturile slabe, lansarea constanta în sensul acelor de ceasornic si înaltarea greoaie a revigorarii virile. (p119) Ce considerente l-au impins pe domnul Popescu sa schimbe pozitia Adei, care in engleza urmarea cu obrazul sprijinit in pumn, iar in româna cu obrazul in palma, invierea virila? In orice caz, obiceiul e recurent: and her black-socked foot hooked the door shut with a bang si talpa ei cu sosete negre a împins usa, închizand-o cu un bufnet (1/9, p64-65) Piciorul trasese usa, iar nu talpa o impinsese. Nu doar anatomia specifica sexelor ramane ezoterica: He caressed and parted with his fleshy folds, parties très charnues, in the case of our passionate siblings, her lank loose, nearly lumbus-length (when she threw back her head as now) black silks as he tried to get at her bed-warm splenius. El o dezmierda si despartea cu faldurile lui carnoase, parties tres charnues în cazul patimasilor nostri frati, matasurile negre despletite, lungi pana la noada (cînd îsi dadea capul pe spate, ca acum), în vreme ce încerca sa ajunga la muschii ei cervicali, ce pastrau caldura patului. Doua, chiar, intr-o singura fraza: lumbus sunt salele, zona lombara, portiunea dintre ultima coasta si marginea bazinului, pe cand noada ar fi fost coccyx. Cat priveste anatomia proximala, originalul stipuleaza spleniusul, din care avem cate doua de fiece parte, iar nu sumedenia abstracta a "muschilor cervicali". Imediat mai jos si dupa multe zeci de ani, Ada il chiar admonesteaza pe autor, adica pe Van, pentru termeni anatomici de care s-ar cuveni sa se dispenseze. Unde anatomia si fiziologia, forma si functia, se intalnesc, domnul Popescu pierde orice urma de sens: They stopped for a moment under the shelter of an indulgent tree, where many a cigar-smoking guest had stopped after dinner. Tranquilly, innocently, side by side in their separately ordained attitudes, they added a trickle and a gush to the more professional sounds of the rain in the night, and then lingered, hand in hand, in a corner of the latticed gallery waiting for the lights in the windows to go out. S-au oprit un moment la adapostul unui copac îngaduitor, unde multi oaspeti fumatori de trabuc se oprisera dupa cina. Linistiti, inocenti, unul langa altul în atitudinile lor predestinate separat, ei au adaugat sopote si efuziuni sentimentale la sunetele mai profesioniste ale ploii în noapte si apoi au zabovit, mana-n mana, într-un colt al galeriei cu grilaj, asteptand sa se stinga luminile la ferestre. 1/39, p256 Ce-ar putea fi atitudinea predestinata? Si de ce sunt sentimentale efuziunile? Si, in fond, ce se petrece in pasajul acesta? Este probabil cea mai neobisnuita scena lirica din literatura universala: Van si Ada urineaza, ea ghemuit, el de-a-n-picioarelea, dupa cum le-a fost harazit: S-au oprit un moment sub un copac ingaduitor, la adapostul caruia nu putini musafiri fumatori de trabucuri se oprisera dupa cina. Tihnit, inocent, alaturi, fiecare in pozitia randuita, au contribuit cu un susur si un suvoi la zgomotele mai profesioniste ale ploii nocturne, zabovind apoi, mana in mana, intr-un ungher al porticului cu grilaj, asteptand sa se stinga luminile la ferestre. (Intebare de baraj: cine contribuie cu suvoiul, cine cu susurul?) Daca cineva i-a soptit domnului Popescu ce inseamna blackhead, nimeni nu l-a informat in privinta tartanului. Reintalnim in Ada familiarele carouri patrate ale paturii din Lolita: wavered now between pulling on a pair of shorts, or draping himself in his tartan lap robe. si acum nu se hotara ce sa faca : sa-si traga pe el o pereche de pantaloni scurti sau sa se înfasoare într-un pled în carouri (1/19, p 115) Si, la fel ca inainte, avem maruntele marsavii comise de amorul sau in dusmania artei: Larivière without her midday coffee cream Larivière fara cafeaua cu frisca de la amiaza D-soara Lariviere ramasese nu fara cafea, ci fara frisca dintr-insa. They’ve all gone and left me behind, as old Fierce mumbles at the end of the Cherry Orchard (Marina was an adequate Mme Ranevski). Plecasera cu totii si pe el îl lasasera acolo, cum mormaie batranul Firs la sfîrsitul Livezii cu visini (Marina era o Madame Ranevskaia perfecta). Daca doar jocul de cuvinte de le Firs la Fierce (fioros) s-ar fi pierdut, am fi putut spune ca traducerea nu e perfecta. Dupa cum stau lucrurile, dansa nu e nici macar adecvata, caci "perfect" nu traduce adequate nici macar in chip "satisfacator". ‘Relief map,’ said the primrose prig, ‘the rivers of Africa.’ Her index traced the blue Nile down into its jungle and traveled up again. ‘Now what’s this? The cap of the Red Bolete is not half as plushy. In fact’ (positively chattering), ‘I’m reminded of geranium or rather pelargonium bloom.’ ‘God, we all are,’ said Van. „Harta în relief", a spus primula pedanta, „rîurile Africii". Aratatorul ei a urmarit Nilul albastru pana în jungla lui si a facut cale-ntoarsa. „Ei, ce-i asta? Palaria buretilor rosii nu-i nici pe jumatate atat de catifelata. De fapt" (turuind, pur si simplu), „îmi aminteste de floarea de geranium sau mai degraba de cea de muscata." „Dumnezeule, asa suntem cu totii!" a spus Van. (p119) Am sa trec sub tacere pierderea unei ambiguitati (prig este pedant, dar si puritanic) si voi evita discutia pedanta a perfectului simplu, care s-ar fi potrivit aici. Ceea ce trebuie insa mentionat e ca we all are se traduce cu "asa suntem cu totii" numai cand uiti contextul: Van raspunde la I am reminded si de aceea ar trebui sa spuna "Chiar asa, ne aminteste tuturor" (ba bine ca nu!) But beware, anime meus, of the marcel wave of fashionable art; avoid the Proustian bed and the assassin pun (itself a suicide — as those who know their Verlaine will note). Dar fereste-te, anime meus, de marcel-wave, valul marcel al artei la moda, evita patul proustian si calamburul asasin (el însusi un sinucigas, asa cum vor remarca aceia care-si cunosc Verlaine-ul lor). V/p518 Ignoranta, crede domnul Popescu, se camufleaza prin repetitie: daca juxtapunem marcel-wave si valul marcel vom capata doritul iz de seriozitate profesionala. Din nefericire limba româneasca nu cunoaste locutiunea "valul marcel". Englezescul marcel-wave se refera la creatia coaforului francez Marcel Grateau, o repetitie de carlionti sau valuri, o moda interbelica. Iar daca as zice englezeste, Mr. Popescu does not know his anatomy ar insemna nu ca-l suspectez de necunoasterea propriei sale alcatuiri, ci a anatomiei in general, cum s-a si dovedit mai sus; asijderea cu Verlaine. Dar pazeste-te, anime meus, de ferchesul carliont al artei la moda, evita patul proustian si calamburul asasin (si sinucigas, cum vor sti cei care-l cunosc temeinic pe Verlaine). but a moment to him is not ‘hours to a fly,’ because if that were true flies would know better than wait to get swapped. dar ceea ce e un moment pentru el nu înseamna „ore pentru o musca", fiindca, daca lucrurile ar sta asa, mustele ar gasi altceva mai bun de facut decat sa astepte sa fie înlocuite. p520 Cu ce, oare, se inlocuiesc mustele? Noi nu le inlocuim, ci le plesnim; si consultand dictionarul aflam ca to swap chiar inseamna a plesni. In loc de incheiere … fidelity to one's author comes first, no matter how bizarre the result. Vive le pedant and down with the simpletons who think that all is well if the "spirit" is rendered (while the words go away by themselves on a naive and vulgar spree – in the suburbs of Moscow for instance – and Shakespeare is again reduced to play the king's ghost. Vladimir Nabokov Hazliul duel din The New York Review of Books a rapus prietenia lui Nabokov cu criticul Edmund Wilson. Acesta din urma, enervat de aroganta lui Nabokov (caracterizat de Stravinski drept cel mai increzut scriitor de la Goethe incoace), a indraznit sa atace traducerea lui Evgheni Oneghin. (Wilson n-a fost singurul indignat de literalitatea meticuloasa si de aparatul critic monstruos, a fost insa cel mai aproape de a pricepe ca metoda nu se datoreaza unui tern zel filologic ori lipsei de sensibilitate poetica, dar acest aspect e neimportant in contextul nostru). Traducerea romanului puskinian este doar ocazia, nu cauza diatribei, iritarea lui Wilson fiind intetita de dispretul lui Nabokov nu doar pentru incompetenta profesionala a traducatorilor, ci si pentru aspectul moral al muncii de mantuiala [“Mr. Nabokov is in the habit of introducing any job of this kind which he undertakes by an announcement that he is unique and incomparable and that everybody else who has attempted it is an oaf and an ignoramus, incompetent as a linguist and scholar, usually with the implication that he is also a low-class person and a ridiculous personality”] Parca il vad, cu ochii mintii, pe bucalatul american exasperat de aroganta veneticului. E dificil, chiar imposibil de a fi in dezacord cu obiectiile lui Nabokov in privinta traducerilor; ceea ce il supara pe Wilson era judecata morala: ca un traducator prost e totodata neghiob si ticalos. Si tocmai acesta e aspectul important, caci eruditia se intemeiaza pe constiinciozitate, are un aspect etic, iar munca de mantuiala e si nemernica. Eu, de pilda, sunt tamplar nepriceput si ma feresc a “bricola” in dodii, iar nevoit sa repar un sertar, nu sunt surprins cind surubul intra stramb, cleiul se prelinge, vopseaua se manjeste. Daca insa, inarmat cu aceasta nepricepere, precum si cu tupeu, m-as tocmi sa-i fac aproapelui meu o masa, nu s-ar gasi scuze. “Ceva trebuie facut, o voce singurateca si ragusita trebuie ridicata in apararea neajutoratului poet mort si a credulului student de nemilosul si iresponsabilul parafrast” – zice Nabokov cu alta ocazie. In multe randuri a ridicat Nabokov vocea, cautand sa-i fereasca pe neprevenitii cititori de atacurile parafrastilor fara minte, inima si literatura. Este o o problema de filozofie a dreptului de ce legea nu ne permite sa-i punem la stalpul infamiei, sa le tragem cate un bocanc in fluierul piciorului sau macar sa le distrugem exemplarele inca nevandute, caci nu vad de ce este mai putin daunatoare colportarea unor asemenea marfuri de contrabanda decat desfacerea alimentelor contrafacute, a cicoarei in cafea sau a vinului indoit cu apa. Nota asupra editiilor Coperta a patra a Lolitei, amplificata in Comentariile critice, citeaza pe Mary McCarthy: “…aceasta carte ce seamana cu un centaur – jumatate poem, jumatate proza – sirena a adancurilor, e o creatie de o frumusete desavarsita, o opera stranie, originala, fundamentand importante adevaruri morale. Pretinzand ca e doar un divertisment, ea nu poate ascunde ca e una dintre cele mai mari opere de arta ale acestui secol…” Strasnice vorbe si s-ar potrivi, am zice, oricarui roman pe care l-am voi decretat mare si straniu. Si cine ar indrazni sa nu vada in Lolita un centaur jumatate poem, jumatate proza? Doar ca M. McCarthy a scris aceste randuri nu cu privire la Lolita, ci la un roman ulterior, Pale Fire, care literalmente se alcatuieste dintr-un poem si comentariul unui nebun si de aceea chiar este un centaur si o aparenta curiozitate (curio in engleza, nu divertisment). [Eseul intitulat A Bolt from the Blue a aparut intai in revista The New Republic (4 iunie,1962), apoi in volumul The Writing on the Wall and Other Literary Essays. New York: Harcourt, Brace & World, 1970.] Ma intreb daca editoarea Maria Marian a fost doar neglijenta sau lipsita de respect pentru cititorul român, incluzand citatul cu buna stiinta – merge la tara, lipit peste Lolita ca un timbru. Dan Grigorescu incurca si domnia sa detalii critico-bibliografice: romanul Ras in intuneric nu a fost tradus in englezeste Camera obscura, ci invers: originalul rusesc Camera obscura a devenit Laughter in the Dark (Ras pe intuneric), in engleza. De altminteri se cuvine a pastra regula româneasca – doar primul cuvant al titlului se scrie cu majuscula, iar a ortografia un titlu româneste, al doilea englezeste este inca o marunta neglijenta. Khodasevich este nu Vladimir, ci Vladislav si, raposand in 1939, ar fi avut prea putin de spus despre creatia engleza a lui Vladimir Nabokov, care debuteaza in 1941. Scurta nota din editia româneasca a lui Pnin (p2) aduce contributiile ei modeste la dezinformarea cititorului român: pseudonimul lui Nabokov a fost nu Vladimir Serin, ci V. V. Sirin (corect pe p104); a tradus, e drept, cateva poezii de Heine, dar nu dupa 1922, ci in 1918, la Yalta, si nicidecum n-a devenit cunoscut datorita lor, caci nu le-a publicat [Brian Boyd. Vladimir Nabokov: The Russian Years. Princeton: Princeton University Press, 1990, p 145]; a mai tradus, in tinerete, pe Romain Rolland, iar versiunea nabokoviana a lui Lewis Carroll pare a fi cu adevarat o traducere clasica si i-ar fi deschis portile universitare americane. Cu toate acestea, nota romaneasca mentioneaza doar obscura traducere din Heine pentru uzul meloman al refugiatilor rusi in timpul razboiului civil. Invitatie la esafod (mai precis, Invitatie la decapitare) a fost scris si publicat inaintea romanului Darul, in limba rusa, pe care, a-l caracteriza drept “o istorie romanesca a Rusiei secolului al XIX-lea” este tot atat de pertinent ca a spune despre Hamlet ca e o istorie a Danemarcei medievale.
“I beg your pardon?”
“I said: the weather is getting better.”
“Seems so.”
“Who’s the lassie?”
“My daughter.”
“You lie—she’s not.”
“I beg your pardon?”
“I said: July was hot. Where’s her mother?”
– Ce spuneti?
– Ziceam ca se face vremea buna.
– Asa se pare.
– Cine-i fetiscana?
– Fiica mea.
– Minti, nu e.
– Ce spuneti?
– Ziceam ca iulie e luna lui cuptor. Unde e maica-sa? (1/28, p 139)
to borrow and to borrow and to borrow.
(Editura Polirom, 2004)
